„Lumea-ntreagă e o scenă și toți oamenii-s actori”, scria cu mai bine de patru secole în urmă Shakespeare, „Poetul din Avon”. Teatrul lumii („theatrum mundi”) e mai întotdeauna, însă, unul al absurdului. Firescul, ca un actor grăbit, a dispărut, iar absurdul perpetuu al lui Eugène Ionesco i-a luat locul. Viața omului modern pare să fi devenit, în timp, o veritabilă pisică a lui Schrödinger: murind la nesfârșit sub greutatea relei-credințe, dar renăscînd, cu tact, prin artă și teatru.

În 13 noiembrie 1884, în urmă cu 141 de ani, lumea românească asista la prima punere în scenă a piesei de teatru „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, la Teatrul Național București.
În 13 noiembrie 2025, cu puțintică răbdare, lumea românească (și medieșeană) devine martora unei aniversări și, mai mult decît atît, a unei rememorări: Dilematicii publică spectacolul de teatru radiofonic omonim, sub forma unor decupaje dramatice din capodopera caragialiană.

„Sînt vechi, domnule!” (I. L. Caragiale)

Vă prezentăm spectacolul de teatru radiofonic „O scrisoare pierdută” (decupaje) de I. L. Caragiale, o producție sub genericul „Theatrum mundi” a Grupului Dilematicii & Co., cu sprijinul studiourilor Radio Mediaș.
Scenariul radiofonic și regia artistică: Raul Kovacs.
Regia muzicală și tehnică: Gabriel Baciu.
Distribuție: Sarah Corniș, Alessio Dragoș, Gabriel Baciu și Raul Kovacs.

® Spectacol radiofonic difuzat în premieră la Radio Mediaș 88,1 FM în 13 noiembrie 2025.