Inteligența artificială este tot mai des întîlnită în viața omului contemporan, iar dezvoltările din domeniul tehnologiei doar i-au accelerat creșterea. Desigur, există mai multe tipuri de IA, dar cel mai de actualitate este cel generativ, mai exact Large Language Models (LLM-urile precum ChatGPT, Claude, Gemini). Acestea par că pot da răspunsul la cele mai complexe întrebări despre univers, dar doar falsifică omnisciența, căci, deși devin tot mai funcționale, le place foarte mult să halucineze.

Cum funcționează un LLM?
Pe scurt, modelele de inteligență artificială, la modul general, sînt foarte competente în recunoașterea tiparelor, deoarece pentru asta au fost create. IA generativă, explicată pe scurt, recunoaște tipare de vorbire și încearcă să prezică următorul cuvînt din propoziție, potrivindu-l cu contextul cuvintelor scrise mai înainte.
Pentru a da răspunsuri perspicace, modelele de inteligență artificială trebuie antrenate. Modul prin care se realizează aceasta este prin învățarea din miliarde de exemple de conversații, preluate ca date de intrare și de ieșire. Acestea sînt procurate de pe internet: de pe forumuri, din cod public, dar și în moduri ilegale, precum pirateria de cărți, imagini și filme, lucru ce a generat multe controverse și procese juridice, necostisitoare, din păcate, pentru companiile de IA. Există, desigur, și alte metode de antrenare: prin recompense și prin evoluție, dar nu sînt practice pentru LLM-uri.

Schema grafică a legăturilor neuronale artificiale
Chiar dacă par o sursă credibilă de informații, trebuie reținut că, din cauza acestui mod de antrenare, au numeroase defecte. Unul dintre cele mai mari este halucinarea de informații și mințitul credibil. O problemă majoră pe care o avea IA la începuturile sale, în 2022, era aceea că era foarte rasistă și ironică, acest lucru fiind cauzat de tendința de a imita comportamentele internauților cu care a fost antrenată. Acum încă mai are scăpări, dar sînt mai reduse, datorită limitatoarelor care îi conduc răspunsurile spre o direcție mai normală. Acestea, totuși, nu sînt suficiente și, cu puțină insistență, IA poate fi ghidată să fie de acord cu utilizatorul în mod tragic și să încurajeze comportamente negative: sinuciderea, validarea gîndirii delirante, decizii strategice militare eronate. De aceea nu trebuie să uităm niciodată: inteligența artificială nu este un prieten!

Exemplu satiric de validare a gîndirii delirante
Nu vom fi înlocuiți
Acum, după ce haosul care are loc la lansarea oricăror tehnologii noi s-a liniștit, lumea a realizat că IA este o unealtă destul de bună ce poate fi folosită la automatizarea sarcinilor monotone, nu pentru a înlocui gîndirea sau forța de muncă.
În domeniul IT, în sfîrșit, după 4 ani de zile, majoritatea programatorilor dați afară în 2022 au început să fie reangajați, deoarece s-a observat că inteligența artificială, deși părea că lucra mai rapid, nu lucra corect. Orice programator mai cere ajutorul IA pentru explicații sau pentru rezolvarea problemelor mici, în loc să își piardă timpul pe forumuri, dar nu lasă IA să codeze singură pentru că, pe lîngă că face greșeli grave, programatorii se și dezobișnuiesc din a coda.
Nici nu mai intră în discuție că, în domeniul artei, creațiile de origine artificială nu vor fi apreciate. Acestea sînt chiar evitate de utilizatorii de pe social media, mai ales de către Generația Z, care cumva a dezvoltat un al șaselea simț contra conținutului generat de inteligența artificială.

Scamatorie de pe Amazon. Poza produsului este generată de IA, desigur.
Asta nu e tot!
Nu toate modelele de IA sînt rele. Termenul de inteligență artificială nu se referă doar la cea generativă, poate însemna și orice program care recunoaște tipare foarte bine, adică și: cititoare avansate de text (folosite de persoanele cu deficit de vedere), text-to-speech mai bune, recunoaștere de text sau de imagini sau orice alte programe convenabile. Mai mult decît atît, fix pentru că au evoluat atît de mult aceste tehnologii, au putut fi fructificate și în domenii științifice, folosite, de exemplu, pentru predicția structurii proteinelor, proiectarea materialelor, descoperirea de medicamente noi, interpretarea datelor astronomice și așa mai departe.

Structura unei proteine, prezisă corect de inteligența artificială
Astfel, inteligența artificială nu va dispărea, dar nici nu ne va înlocui prea curînd. Trebuie să învățăm să trăim cu aceasta și să ne folosim de ea cînd ne este convenabil, dar în limita bunului-simț, de dragul menținerii intelectului la niveluri normale.

Lasă un răspuns