Întîi iulie 1961, la Sandringham, Marea Britanie, se naște cel de-al patrulea copil al aristocratei familii Spencer, Diana Frances Spencer, cea care avea să devină „prințesa inimilor” pentru întregul glob. Impactul prințesei Diana asupra umanității este resimțit inclusiv în ziua de astăzi, datorită muncii aduse de aceasta în folosul societății prin acțiuni caritabile și avertizarea asupra diferitor cauze care cereau solidaritate. Așadar, propun ca prin acest articol să aduc un omagiu, prezentînd munca filantropică de care „Lady D” s-a ocupat în timpul vieții, decît să readuc în discuție tabloidele și controversele care au suprasaturat presa anilor ’90.
În anii ’80, după căsătoria cu actualul Rege Charles al Marii Britanii, Prințesa de Wales a început să se remarce nu doar prin statut, ci și prin activitățile sale de susținere a anumitor proiecte caritabile. Diana își asuma mai multe patronaje de caritate, în 1988 îndeplinind 191 de angajamente, ca în 1991 să ajungă la 397. Aceasta se interesa de boli grave care necesitau o atenție deosebită, dar și de probleme legate de sănătatea psihică, mai ales din cauza greutăților cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, precum bulimie, depresie și episoade de automutilare. Prezența ei în spitale și țări mai puțin dezvoltate a dat speranță și alinare oamenilor aflați în suferință. Sociabilitatea Prințesei de Wales față de britanici a contribuit la o mai mare apropiere de Familia Regală, schimbînd modul în care aceasta era percepută.
În iunie 1981, CDC-ul (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite) raporta cazuri de pneumonie severă subită la cinci indivizi, cauzată de un virus originar din Africa. Abia în 1983 mai mulți cercetători francezi și americani au stabilit cauzele exacte ale pneumoniei, infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV – human immunodeficiency virus), un retrovirus care cauzează o insuficiență progresivă a sistemului imunitar. În stadii avansate, apare sindromul imunodeficienței dobîndite (SIDA/AIDS – acquired immunodeficiency syndrome), fiind stadiul final al infecției. Transmiterea virusului se realizează în cea mai mare proporție pe cale sexuală, urmată de transmiterea parenterală și verticală (de la mamă la făt), fiind imposibil să contactezi virusul prin simple atingeri cotidiene. Însă aceste informații, care în prezent sînt considerate primordiale cînd vine vorba de acest virus, în anii ’80 și ’90 erau încă în stadiul de dezvoltare și în curs de a fi prezentate populației. Isteria și frica de necunoscut au dus la stigmatizarea și izolarea totală a persoanelor infectate (PLWH – people living with HIV), chiar și atunci cînd căile de transmisie au fost descoperite și confirmate.
Mari progrese au fost realizate atunci cînd Diana devine prima persoană din Familia Regală britanică care intră în contact direct și fără reticențe cu o persoană infectată. În 1987, a ținut mîna unui pacient, imagine care a făcut înconjurul lumii, mesajul Dianei fiind următorul: „HIV does not make people dangerous to know. You can shake their hands and give them a hug. Heaven knows they need it.” („HIV nu face oamenii periculoși. Le poți strînge mîna și îi poți îmbrățișa. Dumnezeu știe că au nevoie.”). De asemenea, Prințesa de Wales a deschis Centrul Landmark pentru SIDA în sudul Londrei, Grandma’s House, un centru pentru tineri infectați din Washington, D.C. După spusele lui Nelson Mandela, Diana și-a folosit statutul înalt pentru „a combate stigmatul atașat persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA”.
HALO Trust este o organizație neguvernamentală care se ocupă cu îndepărtarea resturilor, în special a minelor terestre, lăsate în urma războaielor. Diana, membru activ în organizație, a vizitat în ianuarie 1997 un cîmp minat din Angola, imagine populară în care aceasta este echipată cu o vestă antiglonț și cu o cască balistică. Și de această dată, prezența ei a dus la conștientizarea maselor asupra pericolelor și a importanței stopării în a mai utiliza mine terestre. De asemenea, munca acesteia a influențat semnarea Tratatului de la Ottawa, care a creat o interdicție internațională privind utilizarea minelor terestre folosite împotriva altor oameni. La cîteva luni de la moartea Dianei, Campania Internațională de Interzicere a Minelor Terestre (ICBL – The International Campaign to Ban Landmines) a cîștigat Premiul Nobel pentru Pace.
Acestea sînt doar două dintr-o sumedenie de multe alte importante acte filantropice înfăptuite de Lady Diana Spencer în timpul vieții sale scurte. Moartea acesteia, în noaptea de 31 august 1997, rămîne o tragedie nu numai pentru britanici, ci și pentru oamenii care cred că multe probleme se pot rezolva prin empatie și iubire. După spusele ei, „cea mai mare boală a zilelor noastre este că oamenii se simt neiubiți”.
Înmormîntarea a avut loc pe 6 septembrie 1997 în faimoasa catedrală Westminster Abbey, moment văzut la televizor de peste două miliarde de oameni (populația Pămîntului în anul respectiv fiind de aproape șase miliarde). În onoarea acesteia, bunul ei prieten, Elton John, a cîntat la pian faimoasa sa melodie, scrisă original pentru Marilyn Monroe, „Candle in the Wind”. Primul vers a fost modificat, melodia începînd cu „Goodbye England’s rose”. Ulterior, melodia a fost lansată ca single, sub numele de „Candle in the Wind 1997”, devenind în 24 de ore de la lansare cel mai vîndut single muzical din Marea Britanie. În prima zi au fost vîndute 658.000 de copii, ca numărul să crească la 1,5 milioane în prima săptămînă. În prezent, au fost vîndute peste 33 de milioane de copii, o bună parte din încasări fiind donate Fondului Memorial Diana, Prințesă de Wales. Elton John nu a mai cîntat niciodată „Candle in the Wind 1997” în alte concerte după moartea Dianei.
După cîteva luni de la moartea sa, mai mulți artiști influenți din cultura pop au fost de acord să-și „doneze” cîte o melodie reprezentativă pentru a putea realiza un album muzical în memoria Prințesei de Wales. „Diana, Princess of Wales: Tribute” include melodii de la artiști precum George Michael, Annie Lennox, R.E.M., Aretha Franklin, Celine Dion, Michael Jackson, Tina Turner și mulți alții. Albumul începe simbolic cu melodia din 1986 a trupei Queen, „Who Wants to Live Forever”, fiind vîndut în peste un milion de copii. De asemenea, banii adunați din cumpărarea albumului au fost donați Fondului Memorial Diana, Prințesă de Wales.
Lasă un răspuns