În plin sezon estival, cînd lumea aleargă spre mare sau se risipește prin festivaluri de bere artizanală și muzici electronice, m-am trezit, de bunăvoie și nesilită de nimeni, în Biserica Evanghelică „Sfînta Margareta”, la un cine-concert cu titlu șocant de poetic: „O filă de nebunie”. Pelicula, regizată de Teinosuke Kinugasa în 1926, a fost considerată pierdută timp de cinci decenii – ceea ce ne face să ne întrebăm: cîte comori cinematografice zac prin pivnițele lumii, așteptînd să fie redescoperite? Restaurat impecabil, filmul surprinde povestea unui bărbat care lucrează ca îngrijitor într-un azil pentru a-și ajuta soția internată acolo. La eveniment am avut alături trei oameni minunați, care m-au inspirat și, mai mult decît atît, mi-au acordat un interviu: Irina-Margareta Nistor, criticul de film cu cea mai cunoscută voce a cinematografiei romînești; Radu Rădescu, fondator al formației Cellofun; și Irina Săulescu, actriță de teatru și film. Aceștia au împărtășit cîteva gînduri despre puterea filmului și magia cine-concertelor:

Irina-Margareta Nistor – critic de film

Cum ați descrie filmul „O filă de nebunie”?
„Aș putea să-l numesc un film dilematic. De fapt, e o lecție vizuală despre cît de important este să nu-ți pierzi mințile, indiferent prin ce treci, dar și despre cît de tîrziu poți ajunge uneori să înțelegi greșelile făcute și să cauți iertarea.”
Care ar fi mesajul cel mai important pe care îl poate reține publicul după vizionare?
„Un sfat scurt, pe care cred că oricine ar trebui să-l rețină după ce vede filmul? Păziți-vă de singurătate! Și, la fel de important, nu ezitați să cereți iertare. Uneori, asta înseamnă să vă salvați nu doar pe voi, ci și pe cei din jur.”
Ce rol joacă filmele, în opinia dvs., în viața noastră de zi cu zi?
„Filmele nu sunt simple forme de divertisment, ci adevărate exerciții de viață. Eu cred că trebuie să vedem cît mai multe filme. Doar așa putem să trăim mai intens. Filmele ne pregătesc pentru viață și, inevitabil, pentru dilemele din ea. Fiecare scenă, fiecare poveste aduce cu sine o lecție.”
Un gînd de final pentru cititorii noștri?
„Mergeți la film. Cît mai des. Pentru că fiecare proiecție poate fi o întîlnire cu voi înșivă.”

Radu Rădescu – formația Cellofun

Ce proiecte dezvoltă în prezent formația Cellofun?
„Ne ocupăm în mare parte cu proiecte de cine-concerte, pentru că ne place muzica originală bazată pe teme cu variațiuni și, mai ales, improvizații. Fiecare proiect al nostru are un scop clar: descoperirea filmelor puțin vizionate, care nu au avut parte de circulație comercială.”
Cum ați realizat selecția filmului pentru acest eveniment?
„Am ales acest film pentru că m-a șocat din trei puncte de vedere: noutatea și prospețimea unui film care are aproape 100 de ani; faptul că, în Japonia acelei perioade, nu se știa nimic despre cinematografia europeană, și totuși filmul are filiații comune cu aceasta; și maniera sa, care ne aduce înapoi în zona noastră de confort, unde muzica și imaginea se întîlnesc armonios.”
A mai avut loc această proiecție pînă acum? Unde?
„Proiectul a debutat anul trecut la Festivalul TIFF, iar în 2025 a continuat cu a doua și a treia proiecție, la Festivalul de Film Horror și Fantastic ,,Luna Plină” de la Biertan și la Orgelsommer din Mediaș. Mă bucur enorm că fiecare cine-concert realizat de noi a fost văzut și la Mediaș. Este minunat să putem păstra continuitatea și să aducem acest tip de experiență cinematografică publicului.”

Irina Săulescu – actriță

Cum vi s-a părut experiența cine-concertului din seara aceasta?
„Atmosfera din seara aceasta a fost deosebită, mai ales pentru că proiecția a avut loc într-o biserică. Acustica e excelentă, iar ploaia de afară a contribuit la crearea ambianței – se contopea cu efectele speciale. Totul a fost special în seara asta!”
Mi-ați putea vorbi puțin despre activitatea dvs. recentă în cinematografie?
„În general, fac film. Un proiect recent a fost o proiecție filmată în Egipt, o miniserie care va fi difuzată curînd și care a reprezentat pentru mine împlinirea unui vis. Mă bucur enorm că am reușit să iau parte la așa ceva și că am colaborat cu o echipă atît de creativă și implicată.”
Cum vedeți interesul noilor generații pentru film?
„Mă bucur să văd că atît de mulți tineri sunt interesați de film, și mai ales, de film romînesc. Este o sursă de inspirație să vezi generațiile noi curioase și dornice să descopere arta cinematografică.”

Timp de cîteva ore, Mediașul a fost Paris, Tokyo și Berlin la un loc. O filă de nebunie? Da. Dar, mai ales, o filă de frumusețe pură, o experiență deopotrivă vizuală și sonoră, care a demonstrat, încă o dată, că trecutul nu moare niciodată cu adevărat, ci respiră, cîntă și fulgeră în prezent.